1.1.08

0.8 [vers. alpha]

Parafrazand, poate din nou, un citat arhetipal si, de altfel, personal preferat, al lui John Cage, spunem ca nu am nimic de scris, dar o scriu, insa nu-i nici poezie, si de asemeni ma indoiesc ca as fi avut nevoie de vreuna momentan. Ma intreb de ce am spus usor anterior 'preferat' - ma stiu un tip cu multiple preferinte, astfel multe clasamente, insa toate de loc intai, sau poate zero - zero e cel dintai, de fapt, desigur e si inaintea minus-infinitului, deoarece, cronologic/deductiv acesta a aparut prin opozitie celui pozitiv, de unde putem sustrage la fel de insipida si inutila informatie ca axa a 3-a meridionala trasa orizontal prin nadir, fiindca observ ca mai jos spuneam ceva de zenit, si ce-ar fi nordul fara sud, finalmente?, intersecteaza prin tangaj o nava spatiala aflata in deriva relativista, fiindca, subit, s-a vazut iesita din conul de lumina [vezi Hawking], a Alpha-Centauri-enilor, insa cred ca depasind galaxia mi-am abandonat si inexistentul scop al acestei dizertatii, asa ca m-as intoarce la al meu zero subiect. Sa fiu scuzat daca sunt/par prea prezumtios in subtilitati, dar am motive.

Revenind, deci, la si in nul, putem afirma cu convingere nimic.

Si sunt intens tentat sa inchei aici, daca nu m-ar impunge o locvacitate nimfomana sa continuu/i.

Asa ca continui, K Kant.

Ehh..

Parca aparuse la Humanitas un ceva intitulat 'Zero', desigur si niciun ceva intitulat 'Unu', dar eu voi fi ceva mai succint - zero e zero. Punct. Zero e Unu, si tot asa il si cheama. Intelegi, ori nu. Practic, ma intereseaza foarte putin - Teoretic, deloc.

Insa acum sunt mai degraba tentat sa vorbesc despre o seara uzitata. Ori despre fluiditatea aparent bizara si concret apetisanta a coniacului prelingandu-se lasciv peste straturile paharului ce-l cuprinde intr-o imbratisare amoroasa. Sau despre o sodomie. Insa sunt mult prea plictisit asa ca voi renunta incipient, dar deloc prematur.

Se spunea

Un moment, sunt rugat sa caut ceva telefoane depanari auto pentru [scrisesem 'printre', dar probabil era de vina mai sus-numitul coniac, in continuare ma voi abtine corecturilor, ale naibii de umede si voluptoase] niste cazuti in sant. E 6:30 AM. Revelionul si Noul An isi spune pesemne cuvantul.

Ei, si tot ajunseram si la noul an in van, va garantez identic celui trecut, ce ar trebui, conform cutumelor/consuetudinilor pitoresti, sa se predestineze automat si negresit din intia sa zi/noapte. Dar o asemeni credinta ar fi echivalenta uneia in piticul grasut, gurmand si acid/distrat, impletit in barba si deloc zgarcit la vorbe ce conduce universul. Serios. Vedeti voi digestie de pitic nevrotic si nervos pe urmatoarea lume pacatosilor.

Dar ambele variante nu ma intereseaza catusi de putin.

Aseara am visat o soprana fara un san, si fara interior. O scoarta. Si canta al naibii de reusit, in special sectiunile ritmice - presupun ca actiona drept cutie de rezonanta. Iar in aceasta am atipit melancolic infipt intr-un scaun - ce cuvant urat, 'scaun', nici nu s-ar putea compara 'cortexului', unul dintre multiplele mele cuvinte dragi - ce sonoritate, trebuie sa compun o serenada in cinstea sa - asaltat de evenimente in contra-timp.

Conchizand inchizand, ma paste un an tare melancolic, conform credintei traditionale. Inductiv, piticul grasut gurmand acid/distrat, impletit in barba si deloc zgarcit la vorbe exista si pe deasupra mai si comanda universul, deoarece cele doua afirmatii erau echivalente. Inspaimantator, nu-i? Gandeste-te la toate sucurile gastrice bolbocind de-abia asteptand sa te descarneze/macereze.

Ah, si mi s-a crapat o lentila. Intr-atat incat s-a destins, relaxata, in bucati.

S-a schimbat sufixul, si el e singurul norocos - restul, la anul..si la multi ani - tineti minte, intotdeauna e un zero inaintea lui 0200x, 03, 04.



Later Edit: Ah, am uitat sa mentionez ceva, si ma simt un pic constrans s-o fac - eu nu cred in zero, daca nu se sesisiza [in restul nici atat, lesne de inteles]. Limita la el e altceva.